Traseismul politic e în floare, în România! Recent, peste 400 de primari din totalul de peste 3.000 de pe plan național au făcut un pas important, părăsindu-și partidele de proveniență și alegând să își încerce norocul pe listele altor formațiuni politice.
Traseismul politic e în floare, în România! La PSD au venit 268 de primari noi
În timp ce această migrație poate părea un avantaj pentru unii, pentru alții poate fi o pierdere. Această schimbare a adus în prim-plan implicațiile și consecințele ordonanței privind traseismul politic, cunoscută și sub numele de Ordonanța 55. La zece ani de la adoptarea acestei ordonanțe, care a fost ulterior supranumită ordonanța traseismului, Executivul Ciolacu a introdus o prevedere nouă, subtilă, în altă ordonanță. Această prevedere vizează comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale pentru data de 9 iunie.
Asfel, se pare că fenomenul “traseismului politic” primește încă o dată undă verde. Această mișcare vine în contrast cu eforturile din ultimii ani de a combate acest fenomen. Noua prevedere a deschis calea pentru ca atât șefii de consilii județene, cât și primarii în funcție să își poată schimba partidul fără teama de a-și pierde mandatul, conform legislației în vigoare. Acest lucru a avut un impact imediat asupra peisajului politic. PSD a reușit să atragă cea mai mare parte a primarilor care și-au schimbat partidul. Conform estimărilor, în această perioadă de două luni, social-democrații au câștigat 268 de primari noi, dintre care 183 au fost anterior membri ai PNL, iar restul de 85 proveneau din alte partide.
Liberalii au avut o performanță mai puțin impresionantă. Au reușit să convingă 50 de primari să părăsească PSD-ul și să se alăture PNL-ului pentru a candida în numele acestuia, în timp ce atras și alți 43 de primari din partidele din opoziție.
“PSD ar putea să spere la 1.400 de primari, iar PNL, undeva între 950 și 1.000 de primari. Va afecta în mare măsură rezultatul la alegerile europene ale partidelor de opoziție. Pentru USR va fi foarte dificil, pentru că nu a reușit să se înrădăcineze și acum plătește faptul că a părăsit guvernarea. A fost o guvernare scurtă”, a afirmat politologul Cristian Pârvulescu.
Migrația politică a generat un război tacit între PSD și PNL
Cum se putea anticipa, partidele USR și PMP s-au dovedit a fi cele mai afectate de fenomenul “traseismului” politic. Ambele formațiuni au suferit pierderi semnificative, cu aproximativ 30 de primari care au ales să părăsească partidele respective. Astfel, înaintea campaniei pentru alegerile locale, USR și PMP s-au găsit în situația dificilă de a conta doar pe sprijinul a 15, respectiv 21 de primari aliniați cu acestea la startul electoral.
“După constituirea candidaturilor, constituirea listelor, decizia unor candidați de a merge pe una sau pe alta din opțiunile politice este clar condiționată de avantaje, de apartenență la rețele clientelare locale, de acces facil la bani, atunci este foarte limpede că genul acesta de ordonanțe au șanse să recruteze și să întrunească succesul pe care mizează inițiatorii lor.
Avem, pe de altă parte, efectul alegerilor locale, care sunt pentru primari, de exemplu, într-un singur tur, deci care deja au un efect de coagulare și de polarizare excesivă în tabăra unui partid”, a explicat Raluca Alexandrescu, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice din București.
Migrația politică a generat un război tacit între PSD și PNL, cu racolări reciproce de primari, compromițând perspectivele unor liste comune la alegerile parlamentare din toamnă.
“S-ar putea să fie interesant să își sprijine niște puncte de putere, niște moduri de rețea pentru alegerile parlamentare, dar având în vedere coaliția, probabil se vor strădui să găsească sau să mențină niște oameni pe care îi cunosc. Nu se vor strădui foarte tare decât în măsura în care să mai caroteze puțin opoziția, dacă vă exista, în județele respective. Practic, sunt aceiași oameni, doar că și-au schimbat culoarea, din galben în roșu sau din roșu în galben”, este de părere Andrei Țăranu, analist politic.
Cu toate că nu este un fenomen nou, traseismul politic e în floare în România, fiind reglementat acum prin lege. În timpul guvernărilor Năstase și Orban, au fost adoptate măsuri similare care au dus la plecări masive ale aleșilor locali. Culmea acestui fenomen a fost atinsă în 2014, în timpul guvernării Ponta. Emiterea Ordonanței 55 a permis migrarea a peste 500 de primari, iar marile partide au fost, atunci ca și acum, principalele beneficiare.
