Un studiu sociologic relevă că în cadrul societății există o nemulțumire profundă față de conducerea actuală a țării, iar Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu sunt doriți de români. O majoritate covârșitoare a votanților susțin schimbarea ca soluție.
Potrivit sociologului Barbu Mateescu, votanții din România nu sunt interesați de un dictator sau un lider autoritar. Acesta a prezentat unul dintre puținele studii calitative disponibile publicului despre liderii politici și principalele partide, cu două luni înainte de alegerile locale și europarlamentare.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu sunt doriți de români
Peste 50% din fondurile investite de formațiunile politice sunt alocate pentru realizarea unor astfel de studii, inclusiv “focus grupuri” pe regiuni, localități, segmente de vârstă și alte categorii, pentru a descoperi tendințele electoratului. Aceste sondaje își propun să afle cum sunt percepți liderii politici, care este nivelul de nemulțumire socială și ce mesaje așteaptă oamenii de la partidele politice.
“Dar astfel de studii, rareori, sunt făcute publice. Niciun lider nu vrea să ajungă la oameni opinii punctuale despre conducerea unei formațiuni”, a remarcat sociologul.
Barbu Mateescu, împreună cu Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la comanda Fundației Konrad Adenauer, au organizat 7 focus grupuri. Acestea au constat în sesiuni de întrebări adresate unor indivizi selectați pe criterii sociologice pentru a reprezenta o categorie de votanți. Participanții sunt considerați a fi alegători neutri, adică cei care nu susțin un anumit partid, nu votează în mod constant, își decid votul în ultimul moment, uneori absentează de la alegerile parlamentare și europarlamentare.
Barbu Mateescu a caracterizat acest grup, cu cea mai mare influență asupra rezultatelor electorale din România, drept “alegătorii care tind să voteze doar în turul doi al alegerilor prezidențiale”, mai ales în momentele de maximă tensiune politică.
Concluziile extrase în urma sondajului calitativ
Acest segment al alegătorilor, în principal format din indivizi indeciși, are un impact semnificativ asupra rezultatelor electorale. Ei sunt cei care decid câștigătorul, fie că este vorba despre un partid sau o persoană, în toate confruntările electorale. Cu cât un om politic sau un partid politic reușește să atragă interesul unui număr mai mare de alegători din această categorie, cu atât crește șansa de victorie în alegeri.
În urma sondajului calitativ, sociologul Barbu Mateescu a extras câteva concluzii importante, ca rezultat al analizei interviurilor efectuate.
- Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă sunt percepuți ca având un capital de credibilitate limitat, cu o preponderanță a caracterizărilor negative.
- Nivelul de notorietate al lui Cătălin Drulă este atât de redus încât, fără un efort semnificativ de promovare, rezultatul său la alegerile prezidențiale ar putea fi sub mediocru.
- Există o preferință marcantă, similară cu cea din 2014, pentru un președinte provenind din afara clasei politice existente.
- Cooperarea între PSD și PNL nu a dus la îmbunătățirea imaginii PSD și a președintelui său în rândul segmentelor electorale care tradițional se opun acestui partid.
Conform cercetării IRES, Nicolae Ciucă, liderul PNL este perceput în mentalul colectiv ca având un deficit de voință sau autonomie, iar caracterizarea “marionetă” este recurentă în focus grupurile din Transilvania și Moldova. În special în Moldova, aceste caracterizări au fost extrem de critice: “tâmp”, “nepotrivit”, “caraghios”, “fără carismă”, “supus”. Astfel, în urma sondajului interpretat de sociologul Barbu Meteescu, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu sunt doriți de români.