De-a lungul ultimelor 8 zile, România a fost martora unor proteste stradale intense, în care diverse categorii socio-profesionale și-au exprimat nemulțumirea. Șoselele, vămile și porturile au fost blocate de către oamenii revoltați, având un impact semnificativ asupra economiei și societății. Situația se agravează de la o zi la alta, dar președintele României rămâne tăcut și complet absent. În conformitate cu prevederile Constituției, Klaus Iohannis riscă să fie suspendat din funcție din cauza lipsei totale de implicare.

Klaus Iohannis riscă să fie suspendat

Conform Articolului 80 din Constituție, “Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. Klaus Iohannis nu numai că nu a luat acțiune ca mediator, ci a refuzat să adreseze public vreo declarație pe marginea acestei probleme. De fapt, nimeni nu știe exact pe unde se află și ce face acesta. Ar fi bine să își amintească, însă, că predecesorul său, Traian Băsescu, a fost suspendat în 2007 din cauza refuzului de a-și îndeplini rolul de mediator în situații similare.

Pe 20 aprilie 2007, Traian Băsescu a fost oficial suspendat. În acel moment, cetățenii României au fost întrebați în mod oficial, prin intermediul buletinelor de vot, dacă susțin demiterea șefului statului. Cu o majoritate covârșitoare de 74 la sută, majoritatea românilor au optat pentru opțiunea “NU”. În total, aproximativ 8,1 milioane de români au participat la vot în acea perioadă.

Ulterior, în vara anului 2012, Traian Băsescu a trecut printr-o nouă suspendare. La referendum, din cei aproximativ 18 milioane de cetățeni cu drept de vot, s-au prezentat 46,24 la sută dintre aceștia. Majoritatea, adică 7,4 milioane de oameni, au exprimat votul “DA”, susținând demiterea președintelui. Cu toate acestea, la 21 august 2012, Curtea Constituțională a invalidat referendumul cu 6 voturi împotrivă și 3 pentru, motivând că nu s-a atins cvorumul necesar. Costul total al referendumului a fost de 95 de milioane de lei. Iată aspectele evidențiate în Propunerea de suspendare a lui Traian Băsescu.

“După doi ani de exercitare a mandatului de Preşedinte al României, domnul Traian Băsescu demonstrează că nu se poate încadra în parametrii constituţionali ai funcţiei de şef de stat. În aceşti doi ani, am asistat, de la cel ce a jurat să respecte Constituţia, la repetate încălcări ale prerogativelor sale, ale rolului Preşedintelui de mediator între puterile statului în vederea asigurării bunei funcţionări a autorităţilor publice, la abuzuri şi încălcări grave ale Constituţiei, la acte de sfidare şi denigrare a instituţiilor fundamentale ale statului(…)
Rolul esenţial al Preşedintelui României este acela de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi de a exercita, în acest scop, funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”

Lipsa de interes a președintelui, acceptată ca ceva firesc

Potrivit propunerii de suspendare, Traian Băsescu a manifestat o viziune personală și discreționară asupra funcției sale în timpul celor 2 ani de mandat. De asemenea, Băsescu a interpretat greșit prevederile Constituției și ale legilor țării, aplicându-le după bunul său plac și refuzând să se conformeze principiilor statului de drept.

Situația cu actualul președinte este însă una mult mai gravă, putându-se observa absența totală a președintelui din sfera publică și din exercitarea funcției pe care o deține. Este notabil faptul că, spre deosebire de mandatele altor președinți ai României, în cazul de față nu s-a găsit nimeni care să-i atragă atenția lui Klaus despre lipsa de mediere între statul român și protestatari. În trecut, astfel de solicitări către președinție erau frecvente, chiar dacă șeful statului nu lua întotdeauna măsuri.

În prezent, în România, absența președintelui din peisajul politic este privită ca o normă, fiind acceptată fără rezerve. Nu s-a găsit nicio formațiune politică, nicio organizație profesională, sau o voce care să ceară implicarea sau măcar exprimarea unei poziții din partea președintelui.

La modul figurat, se poate spune că Klaus Iohannis riscă să fie suspendat după ce a reușit să anihileze complet autoritatea instituției prezidențiale, cu consimțământul partidelor politice și, de ce nu, al societății în ansamblul său.