Conform unui sondaj realizat de GLOBSEC, Klaus Iohannis este considerat cel mai nepopular președinte printre cei nouă lideri de stat din fostele țări comuniste membre ale Uniunii Europene.

Klaus Iohannis, cel mai nepopular președinte!

Această situație poate fi înțeleasă în contextul în care toate țările analizate operează ca democrații parlamentare, unde rolul președintelui este mai mult reprezentativ decât implicat direct în formularea politicilor. Această distincție probabil contribuie la rezultatele constatate, conform explicațiilor furnizate de autorii cercetării GLOBSEC.

În particular, Klaus Iohannis, președintele României, are o cotă de încredere din partea populației de doar 41%, în comparație cu ceilalți lideri de stat analizați. El este urmat de președintele Poloniei, Andrej Duda (45%), și președintele Bulgariei, Rumen Radev (49%). Conform concluziilor studiului, se pare că președinții din statele baltice beneficiază de niveluri de încredere considerabil mai ridicate decât colegii lor din alte țări, acest lucru fiind probabil rezultatul unei solidarități extinse a societății față de Ucraina, inclusiv acceptarea larg răspândită a refugiaților.

Minciunile președintelui României

Președintele României a efectuat o vizită oficială la Casa Albă, unde a avut o întrevedere cu Joe Biden, discutând despre importanța flancului estic al NATO și consolidarea relațiilor bilaterale. Într-o conferință de presă ulterioară, Iohannis a comunicat că a abordat subiectul candidaturii sale pentru funcția de secretar general al NATO cu Biden, stabilind că “dialogul trebuie continuat”.

În plus, Iohannis a subliniat că “este bine să fie concurență” și că aceasta nu afectează unitatea NATO înaintea summitului aniversar din Washington planificat pentru luna iulie. Cu toate acestea, nu a menționat faptul că niciun lider important al NATO nu și-a exprimat public sprijinul pentru candidatura sa, așa cum au făcut majoritatea, inclusiv Biden, în cazul lui Mark Rutte.

De asemenea, Klaus Iohannis a discutat despre eforturile de apărare ale României, afirmând că țara stă „extraordinar de bine” prin alocarea a 2,5% din PIB pentru acest sector. Cu toate acestea, președintele a omis să menționeze că în 2023 România a cheltuit doar 1,6% din PIB pentru apărare, sub pragul de 2% impus de NATO și sub media NATO de 1,73% din PIB.

În plus, Iohannis a subliniat necesitatea unei abordări clare și realiste, afirmând că “trebuie să fim foarte lucizi și să vedem că industriile noastre de apărare trebuie să crească, altfel nu vom face față acestei situații”. Cu toate acestea, este esențial să ne întrebăm în ce direcție ar trebui să se dezvolte această industrie, având în vedere criticile experților care susțin că industria românească de apărare se află într-o stare precară. Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a atras atenția la începutul anului că, în loc să producem muniție NATO necesară pentru apărarea noastră și a partenerilor din Alianță, avem linii de producție incompatibile cu standardele NATO. De asemenea, este alarmant faptul că în prezent România dispune doar de o rezervă de muniție pentru 21 de zile în caz de război.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis se află în Statele Unite pentru a primi miercuri premiul “Distinguished International Leadership Award” pentru anul 2024 din partea think tank-ului american Atlantic Council. Motivul invocat este “recunoașterea carierei sale și a rolului de lider transatlantic și european”. Aceste premii ridică întrebări cu privire la procesul de acordare și la influența lobby-ului din spatele lor. Până când vom găsi răspunsuri la aceste întrebări, este important să observăm că adevărul legat de președintele Iohannis este că, la fel ca mulți alți lideri occidentali, își construiește o imagine externă diferită de realitatea din țara sa.

Cu toate acestea, indiferent de întrebările adresate de jurnaliști la conferințele de presă și de recunoașterea internațională primită, Klaus Iohannis, cel mai nepopular președinte, rămâne un președinte care a dezamăgit așteptările celor care l-au votat și care nu ezită să recurgă la opacitate și tăcere atunci când nu călătorește cu avioane private de lux pe banii contribuabililor.