Dinamica jocului politic românesc este una complexă, unde interesele partidelor și liderilor sunt interconectate și influențate de multiple variabile. Iată o ipoteză asupra direcției în care ar putea să o ia scena politică în perioada următoare, în care Iohannis s-ar putea afla în funcția de președinte al Consiliului European, iar Ciucă ar prelua ștafeta ca președinte interimar.
Iohannis în funcția de președinte al Consiliului European
Un scenariu intens discutat în cadrul PNL și al coaliției în această perioadă vizează posibila mutare a președintelui Klaus Iohannis către funcția de președinte al Consiliului European, începând cu 1 iulie 2024, în urma vacantării postului de către Charles Michel, actualul președinte, care intenționează să candideze pentru Parlamentul European. Deși numele lui Iohannis a fost anterior asociat cu funcții europene de înalt rang, această oportunitate ar putea deveni realitate, mai ales că liderii europeni doresc să evite posibilitatea ca Viktor Orban să accedeze această poziție.
Președinția Uniunii Europene va fi preluată de Ungaria începând cu 1 iulie, iar cutuma europeană presupune ca în situația în care nu se obține numărul necesar de voturi pentru un nou candidat, țara care deține președinția UE să preia șefia Consiliului. Totodată, o altă tradiție europeană vizează alegerea celui mai longeviv lider politic, ceea ce ar putea influența decizia în favoarea lui Iohannis.
Cei mai vechi membri ai Consiliului, Viktor Orban și Klaus Iohannis, se află într-o poziție crucială în această posibilă schimbare de direcție. Evitarea lui Viktor Orban ar putea reprezenta o șansă reală pentru președintele României. Această perspectivă are implicații profunde și în plan intern. După eventuala plecare a lui Iohannis la Bruxelles, funcția de președinte al României devine vacantă conform Constituției, iar succesorul său ar fi cel de-al doilea om în stat, în acest caz, Nicolae Ciucă, președintele Senatului și lider al Partidului Național Liberal.
Strategiile PNL și PSD se află în conflict
În calitate de președinte interimar al României, șansele lui Ciucă de a deveni șeful statului după alegerile din 2024 ar crește semnificativ, având în vedere valoarea simbolică asociată Palatului Cotroceni. Dacă Nicolae Ciucă reușește să capitalizeze electoral această oportunitate, există o probabilitate crescută ca el să intre în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, posibil alături de un candidat al PSD. În acest context, precedentele, cum ar fi cazurile lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis, indică o mobilizare a electoratului de dreapta împotriva PSD. De remarcat că atât președintele PNL, cât și cel al PSD, sunt convinși că pot câștiga prezidențialele, generând astfel conflicte de strategie între cele două partide. Evoluția acestui scenariu rămâne un element de mare interes în peisajul politic românesc.
Marcel Ciolacu pare să aibă un interes strategic în a ajunge în finala prezidențială alături de George Simion, urmărind o replică a scenariului din 2000, avându-i ca protagoniști pe Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor, în care alegerea românilor s-a axat pe alegerea “răului cel mai mic”. Perspectiva unei posibile președinții a lui George Simion ar putea fi suficientă pentru a propulsa imaginea lui Ciolacu la Cotroceni. Se pare că strategia sa se bazează pe această dinamică specifică alegerilor anterioare.
Pe de altă parte, Nicolae Ciucă își conturează propria strategie, dorind să ajungă în turul al doilea și să se bazeze pe mobilizarea electoratului de dreapta. În acest context, scenariul în care Klaus Iohannis ar pleca la Bruxelles aduce un avantaj semnificativ pentru PNL, întrucât nu ar mai depinde de PSD. Este dificil de crezut că Guvernul României, condus de premierul Marcel Ciolacu, ar opune rezistență la numirea lui Iohannis în funcția de președinte al Consiliului European, mai ales în situația în care PSD și PNL își propun să colaboreze și după alegerile din 2024.