Inițiativa “Tinerii votează” se recomandă ca o “inițiativă nepartizană, neguvernamentală și independentă de promovare a mersului la vot”. Membrii săi au venit cu ideea de a realiza un sondaj telefonic, înaintea alegerilor parlamentare, pentru a evalua preferințele electorale ale tinerilor cu domiciliul în România. Rezultatele preliminare indică faptul că partidul AUR ar lua cele mai multe voturi de la tineri. Rezultatele sondajului vor fi prezentate pe 3 aprilie, la Palatul Parlamentului, în fața șefilor partidelor parlamentare.
AUR ar lua cele mai multe voturi, conform unui sondaj IRES
În această săptămână, inițiativa civică “Tinerii Votează” a dezvăluit primele rezultate ale sondajului intitulat “Tinerii din România în anul electoral 2024”. Sondajul a fost efectuat telefonic la nivel național, pe un eșantion de 800 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, efectuat de către Institutul Roman pentru Evaluare și Strategie (IRES) din Cluj. Marja de eroare asociată acestui sondaj este de +/- 3,5%. Ei afirmă că AUR a reușit să atragă mai mulți tineri decât orice alt partid.
În prezentarea publică a rezultatelor, nu au fost dezvăluite datele opțiunii de vot. Vlad Adamescu, în vârstă de 23 de ani și membru al inițiativei “Tinerii Votează”, a explicat că aceste date vor fi prezentate pe 3 aprilie, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului, în prezența liderilor partidelor politice.
Într-un interviu pentru presă, tinerii au transmis câteva cuvinte despre opțiunea de vot.
Întrebat despre cum se reflectă AUR în intențiile de vot ale tinerilor, Răzvan Petri, reprezentant al “Tinerii Votează”, a explicat că “pandemia de Covid i-a permis lui George Simion și AUR să captureze acest sentiment (n. red.: de vot anti-sistem) şi să câştige mai mulţi tineri decât orice alt partid”.
Intențiile de vot parlamentar pentru AUR la tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani sunt în jur de 15%, un procent ceva mai mare decât pentru USR și PNL. În cadrul sondajului realizat de IRES, tinerii au declarat că 58% dintre ei se vor duce “cu siguranță” la vot, în timp ce 25% vor participa “cel mai probabil” la alegerile din acest an. În comparație, la alegerile parlamentare din 2020, puțin peste 25% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani s-au prezentat la vot.
“Partidele nu țin cont de ideologie”
Studiile arată că extrema dreaptă nu este o primă opțiune pentru tinerii din Europa, iar exemplu în acest sens stau țări precum Austria, Germania, Suedia și Danemarca.
“Pe tot continentul, imaginea alegătorului de dreapta radicală – de obicei alb, bărbat și, mai ales, bătrân – se schimbă, iar studiile sugerează că în mai multe țări sprijinul pentru extrema dreaptă crește cel mai rapid în rândul alegătorilor mai tineri”, potrivit The Guardian.
Sondajul efectuat de IRES mai relevă faptul că 74% dintre tineri nu iau în considerare ideologia politică cu care se identifică atunci când decid cu cine să voteze.
“Pentru că partidele nu sunt ele serioase și nu țin cont de ideologie. Putem vedea şi noi că politicieni schimbă partidele ca pe șosete. Şi tinerii văd asta. Văd, de pildă, că PSD e un partid social democrat pe hârtie, pot să citească o ideologie, dar în realitate văd şi că nu își respectă valorile. De aceea cred că în sondajul pe care l-am prezentat spun exact asta: nu ţinem cont de ideologie, pentru că politica e personalizată”, a explicat Răzvan Petri, unul dintre fondatorii Politică la Minut.
Încă din 2022, a fost semnalată o pondere mare a tinerilor în electoratul AUR. Conform unui sondaj realizat de Avangarde, 36% dintre cei care au declarat că intenționează să voteze cu Alianța pentru Unirea Românilor au vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Sondajul intitulat “Tinerii din România în anul electoral 2024” arată că AUR ar lua cele mai multe voturi de la tinerii între 18-35 de ani.
