Alegerea de a organiza scrutinul din 9 iunie, unde vor avea loc simultan alegerile locale și cele europarlamentare, a stârnit mare vâlvă printre cetățenii români. Cu toate acestea, decizia nu a fost luată la întâmplare, ci a fost parte a unei strategii elaborate. Expertul în politică Cristian Pîrvulescu a dezvăluit miza comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare.

Miza comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare

Conducătorii coaliției de guvernare au făcut cunoscut faptul că au ajuns la un consens privind programul electoral pentru acest an. Data alegerilor locale și a celor europarlamentare a fost stabilită pentru 9 iunie și au fost unificate. Deși inițial această alegere ar putea părea neobișnuită, în special având în vedere că PNL și PSD vor prezenta candidați unici la nivel local și o listă comună la nivel european, această decizie nu este lipsită de logica. De fapt, obiectivul real vizează alegerile prezidențiale. Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat de ce s-a optat pentru acest calendar electoral și care a fost raționamentul celor două partide politice în alegerea acestor date. Potrivit analizei lui Pîrvulescu, partidele politice din România sunt dependente de aleșii locali.

Pîrvulescu a explicat că partidele dominante în sistemul politic românesc, respectiv PSD, PNL și UDMR, au configurat acest sistem astfel încât să excludă alți competitori și să mențină un joc restrâns între câțiva actori electorali, simultan reducând participarea la vot. Acest fenomen a fost evident de la începutul anilor 2000 și în special la alegerile europarlamentare, cu excepția anului 2019, care a fost marcat de condiții speciale, inclusiv un referendum care a stimulat prezența la urne. Atât alegerile locale, cât și cele parlamentare au avut o prezență la vot redusă. Singura competiție electorală de importanță majoră în România sunt alegerile prezidențiale.

Prin urmare, dat fiind că partidele românești sunt predominant formate din primari și sunt practic confederații de aleși locali care se organizează pentru a obține acces la resurse, în special la cele administrative, mobilizarea electorală este realizată de aceștia în baza susținerii electorale a grupurilor pe care le controlează. Din această perspectivă, mutarea alegerilor locale la aceeași dată cu cele europene ar trebui să conducă la o creștere a participării la vot în favoarea partidelor, consolidând astfel sistemul politic existent. Deoarece alegerile intermediare, fie ele europene sau locale, în special atunci când sunt separate de cele naționale, oferă partidelor antisistem șansa de a obține câștiguri politice. Aceste voturi intermediare reprezintă, în esență, un moment în care anumiți alegători își pot exprima nemulțumirea față de sistemul politic existent.

Listele comune la europarlamentare sunt “un compromis” făcut de PSD

Potrivit opiniei exprimate de Cristian Pârvulescu, modificările aduse sistemului electoral în 2008 avantajează primarii în funcție, făcându-i favoriți pentru a câștiga alegerile în aproximativ 90% dintre localități. Există o preocupare cu privire la faptul că cel care va intra în turul al doilea ar putea fi un candidat de extremă dreaptă. Deși se promovează consolidarea democrației și marginalizarea extremismului, alegerile prezidențiale cu un candidat comun al PNL și PSD par să întărească mai degrabă poziția extremei drepte. Această situație ar putea permite că un candidat de extremă dreaptă să intre în turul al doilea, așa cum s-a întâmplat în 2000. Este un pariu pentru Ciolacu, deoarece PSD nu a mai câștigat alegerile prezidențiale din 2000, când s-a votat împotriva lui Corneliu Vadim Tudor.

“Ceea ce pot să vă spun acum este că, în momentul acesta, evident că nu au o înțelegere privind candidatul la prezindențiale. Dar acest anunț pe care l-a făcut Ciolacu, care a condiționat comasarea din 9 iunie de mutarea alegerilor prezidențiale în septembrie, este menit să asigure, în orice ipoteză, candidatului PSD șansa de a deveni președintele României”, a subliniat Cristian Pârvulescu.

Astfel, se pare că miza comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare este funcția de președinte. Potrivit calendarului electoral, românii vor fi chemați la urne în iunie pentru alegerile locale și europarlamentare, în septembrie pentru alegerile prezidențiale și în decembrie pentru alegerile parlamentare.