PSD și PNL amână inițiativele legislative, lăsând deciziile cheie pentru a doua jumătate a anului. Guvernul a decis să mențină prețurile plafonate pentru energie și gaze, în timp ce adoptarea legii anti-păcănele este blocată.
Legea anti-păcănele rămâne blocată
Coaliția PSD-PNL amână anumite decizii delicate pentru a doua parte a anului sau chiar pentru anul următor. Există speculații conform cărora legea anti-păcănele ar putea intra în vigoare începând cu 1 iulie, astfel încât partidele să o poată utiliza în campania electorală. În plus, Guvernul continuă să mențină plafonarea prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, cu toate că unii experți argumentează că această măsură nu mai este justificată.
Chiar dacă PSD și PNL au declarat anterior că intenționează să scoată păcănelele în afara orașelor, subiectul a fost ulterior lăsat pe plan secund. Social-democrații au lansat un proiect de lege în această direcție, adoptat ulterior de Senat pe 5 septembrie. În prezent, inițiativa se confruntă cu obstacole în Camera Deputaților, unde parlamentarii și-au manifestat intenția de a aduce modificări proiectului pentru a preveni orice posibilitate de ocolire a regulilor de către cei din industria jocurilor de noroc.
Noua lege propusă vizează interzicerea completă a sălilor de jocuri de noroc în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori. Unele voci spun că PSD ar dori ca legea să intre în vigoare înaintea începerii campaniei electorale pentru alegerile locale. Cu toate acestea, proiectul se află în prezent în faza de analiză în comisiile din Camera Deputaților.
“Mi-e greu să cred că Guvernul României va supăra niște companii importante, cele care plătesc la bugetul statului niște taxe serioase, mă refer la cele de pariuri, într-un an electoral”, este de părere Adrian Zăbavă, analist politic.
Plafoanele pentru energie și gaze sunt menținute
O altă temă delicată este și plafonarea prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale. Propunerea este ca această măsură să rămână în vigoare până la 31 martie 2025, însă există specialiști care argumentează că aceasta nu mai este justificată. Motivul constă în scăderea semnificativă a prețurilor la nivel mondial comparativ cu recordurile din 2022.
Chiar dacă Europa a depășit criza energetică, România alege să mențină plafonarea prețurilor. Analiștii atrag atenția că o renunțare bruscă la această măsură de către Guvern ar putea duce la o nouă creștere a facturilor și ar putea genera o altă criză internă. Este important să se găsească un echilibru între asigurarea accesibilității la energie pentru populație și susținerea unui mediu economic stabil.
În perioada grevei profesorilor, Guvernul și-a făcut cunoscută intenția de a finaliza legea până la 1 ianuarie 2024. Cu toate acestea, acest termen nu a fost respectat, deoarece Executivul a prioritizat elaborarea noii legi a pensiilor. Conform unor surse, noul termen stabilit pentru implementarea legii salarizării unitare este acum 1 ianuarie 2025. Înainte de această dată, premierul Marcel Ciolacu și-a exprimat dorința de a exista o lege separată pentru salarizarea magistraților.
Potrivit lui Adrian Zăbavă, analist politic, “2025 pare un an problematic, cel puțin din perspectiva economică. În consecință, statul român, indiferent de cine va fi condus în 2025, va avea ca principal obiectiv să strângă la bugetul statului cât mai mulți bani”.
PSD și PNL amână inițiativele legislative, lăsând deciziile cheie pentru a doua jumătate a anului. Este important de menționat că legea salarizării este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar România se expune riscului de a pierde finanțări europene dacă nu respectă termenele stabilite în acest plan. Astfel, atingerea acestui obiectiv devine imperativă pentru țară, în vederea evitării consecințelor financiare negative asociate nerespectării angajamentelor asumate în cadrul PNRR.
