Procurorul pus de PNL, Mihaiela Iorga-Moraru, a luat decizia de a clasa o anchetă legată de teza de doctorat a liderului PNL, Nicolae Ciucă, înainte de a fi numită în funcția de șef al secției de combatere a corupției din cadrul DNA. Această hotărâre ridică întrebări legate de obiectivitatea și independența sistemului judiciar în fața presiunilor politice. Situația a generat o nouă controversă în legătură cu maniera în care justiția gestionează cazurile de presupus plagiat, în special atunci când sunt implicați lideri politici.

Procurorul pus de PNL ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sistemului

Anchetatorii au examinat modul în care dosarul referitor la teza de doctorat a lui Ciucă a fost repartizat la Curtea de Apel București și au avut suspiciuni cu privire la corectitudinea procedurii. Cu toate acestea, procurorul Iorga-Moraru a decis să încheie dosarul, motivând că nu există suficiente dovezi pentru a susține acuzațiile de abuz în serviciu și fals informatic.

Această hotărâre a fost luată la scurt timp după ce Mihaiela Iorga-Moraru a fost propusă de către ministrul justiției, Alina Gorghiu, pentru poziția de șefă a secției de combatere a corupției din cadrul DNA. Această propunere a fost criticată de către Secția de Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care a emis un aviz negativ referitor la numirea sa. Cu toate acestea, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcție, ignorând astfel avizul negativ.

Ancheta inițială a evidențiat faptul că dosarul lui Ciucă a fost transferat către un judecător considerat apropiat de PNL, Marius Iosif, și că acesta a decis să admită acțiunea lui Ciucă, respingând sesizările de plagiat. Suspiciunile legate de modul în care dosarul a ajuns în posesia lui Iosif și decizia sa de a favoriza interesele lui Ciucă ridică semne de întrebare serioase în ceea ce privește obiectivitatea sistemului judiciar.

De asemenea, decizia de a închide dosarul înainte ca Mihaiela Iorga-Moraru să fie numită în funcția de șef al secției de combatere a corupției din DNA generează suspiciuni cu privire la independența și integritatea procurorului. Această situație alimentează preocupările cu privire la influența politicului asupra justiției și erodează încrederea publicului în capacitatea sistemului judiciar de a acționa în mod imparțial și echitabil. În concluzie, este esențial ca astfel de cazuri să fie tratate cu transparență și rigurozitate pentru a asigura respectarea principiilor statului de drept și pentru a menține încrederea publicului în integritatea instituțiilor judiciare.

Judecătoare avansată după un favor făcut lui Ciucă

Înainte de procesului lui Iosif, judecătoarea Ionela Tudor a luat decizia de a suspenda efectele înregistrării sesizărilor de plagiat, argumentând că o analiză a tezei de doctorat i-ar putea favoriza pe opozanții lui Ciucă, care atunci era prim-ministru, și astfel ar putea perturba stabilitatea națională. La scurt timp, aceasta a fost promovată și ocupă acum funcția de șefă a unei secții de contencios-administrativ la Curtea de Apel București.

Procurorul pus de PNL l-a albit pe Nicolae Ciucă în legătură cu plagiatul. De asemenea, chiar Marius Voineag, actualul șef al DNA, este suspectat că a fost avansat după o decizie care a fost în favoarea liderului PNL. În ceea ce-l privește pe Marius Iosif, acesta a părăsit sistemul la câteva săptămâni după decizia care l-a ajutat pe Ciucă, iar acum beneficiază de o pensie specială în valoare de 21.885 de lei. De asemenea, ministrul Educației, Ligia Deca (PNL), este acuzată că s-ar fi prezentat la o ședință a CNATDCU cu intenția de a împiedica verificarea tezei de doctorat a altui lider liberal, Lucian Bode, care la rândul său este acuzat de plagiat