Investițiile străine sunt principala resursă a multora dintre județele din România. În aceste momente, la nivel de țară, există un decalaj enorm.

Vorbim despre județe, cum ar fi Aradul, dar și județe care se află la coada clasamentului. Sorin Pâslaru a explicat pentru Ziarul Financiar de ce investițiile puternice din anumite județe nu se văd și în rezultatele de la Evaluarea Națională.

Investițiile străine în județele din România, un decalaj enorm

România este într-un proces continuu de a recupera decalajul față de țările din vestul Europei în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Investițiile străine din România au ajutat ca acest decalaj să mai fie recuperat, dar nu peste tot. Sunt județe din România care au un PIB ce nu reflectă deloc statutul României de țară membră a Uniunii Europene.

Dacă la nivel de București există un PIB de 38.000 de euro pe cap de locuitor, sunt județe care nici măcar nu visează la un acest nivel. Totuși, analistul Ziarului Financiar punctează că, în pofida faptului că Bucureștiul se află la nivelul marelor orașe Europene, situația reală este departe de a fi îmbucurătoare. Asta în contextul în care sunt sute de apartamente care nu sunt racordate la utilități, iar iarna zeci de mii de bucureșteni nu au apă caldă.

Bineînţeles, PIB-ul din București nici măcar nu se apropie la nivelul celor mai mari orașe din Uniunea Europeană. De exemplu, Parisul are un PIB de 68.000 de euro pe cap de locuitor, iar Berlin aproximativ 70.000 de euro.

Județele Botoșani și Brăila la coada clasamentului

În ceea ce privește județele precum Botoșani sau Brăila, unde PIB-ul per capiţa este de 7.600 euro, respectiv 11.300 euro, se consideră că acestea se află “în urmă” și trebuie să recupereze față de județele precum Arad sau Bihor din vestul țării, unde PIB-ul per capiţa este de aproximativ 15.000 de euro, conform datelor valabile în 2022.

Pentru ca acest PIB per capiţa să crească, se consideră că investițiile sunt esențiale. În România, se măsoară în principal investițiile străine, în timp ce investițiile companiilor autohtone nu sunt evidențiate în mod corespunzător. Astfel, se observă că acolo unde există investiții străine, care aduc cu ele forță de muncă și utilizează resurse locale, PIB-ul per capiţa și, în general, calitatea vieții oamenilor, inclusiv infrastructura, sănătatea și educația, au tendința să fie mai bune.

Într-adevăr, în județul Botoșani, stocul de investiții străine era la sfârșitul anului 2021, ultima dată când au fost disponibile datele de la Banca Națională a României, de doar 80 milioane de euro, în timp ce județul Arad înregistra un stoc de investiții străine de 1,4 miliarde de euro. Această discrepanță reflectă diferențele economice și dezvoltarea asimetrică între diferitele regiuni ale țării.

Este evident că există discrepanțe și disfuncții între indicatorii economici, cum ar fi PIB-ul per capiţa și salariul mediu net, și rezultatele în educație în diferite regiuni ale României. Acest aspect poate fi complex și influențat de mai mulți factori, iar economiștii și experții din domeniul educației pot oferi o analiză mai detaliată și o perspectivă mai amplă asupra acestei situații.

Rezultatele de la Evaluarea Națională nu țin cont de dezvoltare

În primul rând, trebuie menționat că PIB-ul per capita și salariul mediu net sunt indicatori economici agregaţi care reflectă media valorii economice pe cap de locuitor într-o anumită regiune. Cu toate acestea, există o distribuție inegală a veniturilor și resurselor în interiorul fiecărei regiuni, ceea ce poate duce la diferențe semnificative în standardele de viață și accesul la educație între diferite grupuri sociale sau comunități locale.

În al doilea rând, investițiile străine și dezvoltarea infrastructurii pot avea impact asupra economiei și pot contribui la creșterea PIB-ului per capiţa în anumite regiuni, însă acestea nu sunt neapărat corelate direct cu calitatea sistemului educațional sau cu performanța elevilor la examene.

În privința rezultatelor din învățământ, acestea pot fi influențate de o serie de factori, cum ar fi accesul la resurse educaționale adecvate, calitatea și formarea cadrelor didactice, nivelul de implicare a părinților în educația copiilor, mediul social și cultural din comunitatea locală, precum și politicile educaționale implementate de autorități.

Diferențele în performanța școlară între regiuni pot fi o consecință a unor probleme mai largi și complexe legate de dezvoltarea socio-economică și de sistemul educațional, care necesită o abordare integrată și coordonată din partea autorităților și a comunității în ansamblul său.

În final, este important să se înțeleagă că situația complexă a disparităților regionale și educaționale nu poate fi redusă la o singură cauză sau explicație simplă. Pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a asigura accesul la o educație de calitate pentru toți cetățenii, este necesară o abordare sistematică, coordonată și bazată pe date concrete și analize pertinente.