Unirea Republicii Moldova cu România, readusă în dezbatere de Maia Sandu

Tema unirii Republicii Moldova cu România a revenit în dezbaterea publică după ce președinta Maia Sandu a abordat subiectul în intervenții publice recente, inclusiv în contextul Moldova Security Forum. Șefa statului a vorbit despre această opțiune pe fondul presiunilor Rusiei asupra Chișinăului, deși obiectivul oficial al guvernării rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Formulările exacte și contextul complet se confirmă din transcrierile oficiale.

Cine este Maia Sandu și ce linie politică are

Maia Sandu conduce Republica Moldova din decembrie 2020 și a obținut al doilea mandat în noiembrie 2024, câștigând turul doi cu aproximativ 55% din voturi. Ea a fondat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune care și-a păstrat majoritatea parlamentară la alegerile din 28 septembrie 2025.

Sub conducerea sa, Chișinăul a obținut statutul de candidat la UE în iunie 2022, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. În octombrie 2024, referendumul pentru includerea obiectivului european în Constituție a trecut la limită, cu puțin peste 50% din voturi, pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă.

Ce s-a întâmplat

În mesajul său, președinta a descris încercările Moscovei de a transforma Republica Moldova într-un stat-satelit, comparabil cu Belarusul, care să fie folosit împotriva Uniunii Europene. În acest cadru a fost readusă în discuție și unirea cu România, temă față de care Sandu și-a exprimat în trecut deschiderea la nivel personal.

Sandu a subliniat în mod constant că o asemenea decizie nu poate fi luată fără sprijinul majorității cetățenilor și că, în prezent, prioritatea instituțională rămâne integrarea europeană. Declarațiile au fost preluate rapid de presa din ambele state, ceea ce explică interesul ridicat pentru subiect în căutările online.

Ce prevăd regulile și ce arată sondajele

Constituția Republicii Moldova stabilește că prevederile privind suveranitatea, independența, unitatea statului și neutralitatea pot fi modificate doar prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale. Pragul este ridicat: nu ajunge majoritatea celor care se prezintă la urne, ci este nevoie de majoritatea tuturor alegătorilor înregistrați.

Sondajele realizate în ultimii ani la Chișinău au plasat de regulă sprijinul pentru unire în jurul unei treimi din populație, sub nivelul de susținere pentru aderarea la UE. Și în România ar fi necesară o procedură constituțională complexă, inclusiv o revizuire a legii fundamentale, care trebuie aprobată tot prin referendum.

Contextul regional și ce urmează

Republica Moldova, cu aproximativ 2,4 milioane de locuitori conform recensământului din 2024, se confruntă cu problema nerezolvată a regiunii transnistrene, unde staționează trupe rusești. Criza energetică din iarna 2024-2025, declanșată după oprirea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, a amplificat vulnerabilitățile economice și politice ale statului.

Pe termen scurt, guvernul PAS își concentrează eforturile pe avansarea negocierilor cu UE și pe reformele cerute de Bruxelles. Unirea rămâne un subiect de dezbatere politică și identitară, fără un calendar sau o inițiativă legislativă concretă anunțată de autoritățile de la Chișinău ori de la București.