Ce este „teoria victoriei” a NATO în cazul unui atac al Rusiei
Un document al Alianței, relatat de presă, descrie cum ar urmări NATO o victorie rapidă asupra Rusiei, iar experiența Ucrainei arată limitele acestui obiectiv.
NATO a ajuns în atenția publicului după ce mai multe publicații au relatat despre un document intern al Alianței, descris drept o „teorie a victoriei”, care schițează modul în care forțele aliate ar urmări să învingă rapid Rusia dacă aceasta ar ataca un stat membru. Documentul este asociat comandantului suprem aliat din Europa, iar conținutul său integral nu a fost făcut public.
Ce este NATO și cine conduce planificarea militară
NATO, fondată în 1949 prin Tratatul de la Washington, reunește 32 de state, după aderarea Finlandei în 2023 și a Suediei în 2024. Principiul central este articolul 5, potrivit căruia un atac armat împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor. România este membră din 2004 și găzduiește trupe aliate.
Planificarea operațională este coordonată de Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE), condus de comandantul suprem aliat, funcție ocupată tradițional de un general american. Din vara lui 2025, postul este deținut de generalul Alexus Grynkewich, din Forțele Aeriene ale SUA, care i-a succedat generalului Christopher Cavoli.
Ce se știe despre „teoria victoriei”
Conform relatărilor de presă, documentul descrie o abordare în care Alianța nu s-ar limita la apărarea teritoriului, ci ar urmări să obțină rapid un avantaj decisiv asupra forțelor ruse, pentru a evita un conflict prelungit. Detaliile operaționale, precum țintele sau calendarul, nu au fost confirmate oficial de NATO.
În strategia militară, „teoria victoriei” desemnează explicația coerentă a modului în care o parte își atinge obiectivele politice prin forță. Subiectul vine după ce planurile regionale de apărare, adoptate la summitul de la Vilnius din 2023, au readus în centru apărarea colectivă, după ani de misiuni în afara Europei.
De ce contează exemplul Ucrainei
Analiștii care au comentat documentul subliniază distanța dintre obiectivul unei victorii rapide și realitatea războiului din Ucraina. Invazia pe scară largă lansată de Rusia în februarie 2022 a devenit un conflict de uzură, cu linii de front relativ stabile, consum uriaș de muniție și un rol tot mai mare al dronelor.
Experiența ucraineană arată că apărarea pregătită, câmpurile de mine și supravegherea permanentă a câmpului de luptă fac dificile ofensivele rapide. Pentru NATO, întrebarea este dacă superioritatea aeriană și capacitatea de lovire în adâncime, pe care Ucraina nu le-a avut la aceeași scară, ar putea schimba această dinamică.
Ce înseamnă pentru flancul estic și România
La summitul de la Haga din iunie 2025, aliații s-au angajat să ajungă la 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035, din care 3,5% pentru cheltuieli militare de bază. Planuri de tipul celui descris în presă depind direct de aceste investiții, în special în muniție, apărare antiaeriană și logistică.
România, vecină cu Ucraina și cu ieșire la Marea Neagră, are un rol important în planificarea aliată, prin baza Mihail Kogălniceanu, aflată în extindere, și prin grupul de luptă multinațional condus de Franța. Felul în care NATO își imaginează un eventual conflict influențează dislocările de trupe și prioritățile de înzestrare ale țării.
Surse
Ți-a fost util? Trimite articolul mai departe.
