Pensionar cu 7 ani în grupa a II-a recunoscuți în instanță

Un pensionar a obținut în instanță obligarea casei teritoriale de pensii să îi recunoască șapte ani lucrați în grupa a II-a de muncă, perioadă care nu fusese luată în calcul la stabilirea pensiei. Cazul a devenit viral pentru că mii de foști angajați din industrie, mine sau construcții se află în situații similare, iar recunoașterea acestor ani poate aduce o pensie mai mare.

Ce sunt grupele de muncă

Grupele I și a II-a de muncă au existat în legislația românească până la 1 aprilie 2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000. Ele încadrau locurile de muncă cu condiții grele, periculoase sau nocive, de la minerit și metalurgie până la chimie ori sănătate. Lista acestor locuri a fost stabilită, în principal, prin Ordinul nr. 50/1990.

După 2001, sistemul a fost înlocuit cu noțiunile de „condiții deosebite” și „condiții speciale”. Perioadele lucrate anterior în grupele I și a II-a au rămas însă relevante, fiind valorificate la calculul pensiei, inclusiv prin reducerea vârstei de pensionare sau prin creșterea punctajului, potrivit regulilor în vigoare.

Ce s-a întâmplat în acest caz

Potrivit relatărilor din presă, pensionarul a contestat decizia casei de pensii, susținând că activitatea desfășurată timp de șapte ani se încadra în grupa a II-a, deși acest lucru nu fusese consemnat corespunzător. Instanța i-a dat câștig de cauză și a dispus recalcularea drepturilor. Identitatea sa și suma exactă rezultată din recalculare nu au fost confirmate public în detaliu.

Astfel de procese nu sunt rare. Frecvent, problema pornește de la carnete de muncă incomplete, de la angajatori desființați care nu mai pot elibera adeverințe sau de la documente care nu menționează explicit procentul din program lucrat în condiții grele. În aceste situații, instanțele analizează și alte probe, precum fișe de post, expertize sau declarații de martori.

De ce contează pentru valoarea pensiei

Recunoașterea anilor lucrați în grupa I sau a II-a poate influența atât momentul ieșirii la pensie, cât și cuantumul acesteia. Câștigul concret diferă de la caz la caz, în funcție de durata perioadei, de veniturile realizate și de stagiul total de cotizare, motiv pentru care nu se poate vorbi de o sumă standard.

Subiectul a primit mai multă atenție după recalcularea generală a pensiilor din septembrie 2024, făcută în baza noii legi a pensiilor, Legea nr. 360/2023. Mulți pensionari și-au verificat atunci deciziile și au observat că anumite perioade nu au fost valorificate, ceea ce a dus la numeroase contestații.

Ce documente sunt necesare

Principalele dovezi pentru perioadele lucrate în grupe de muncă sunt înscrierile din carnetul de muncă și adeverințele eliberate de angajator sau de deținătorul arhivei. Acestea trebuie să indice locul de muncă, perioada, grupa și temeiul legal al încadrării, astfel încât casa de pensii să le poată lua în considerare.

Atunci când casa de pensii refuză valorificarea, decizia poate fi contestată în termenele prevăzute de lege, iar litigiile de asigurări sociale se judecă la tribunal. Cazul pensionarului cu șapte ani recunoscuți arată că, în lipsa unor înscrieri complete, dreptul poate fi obținut în instanță dacă există probe solide.