Concedierile din România: cifrele anului și cazurile ajunse în instanță
Creșterea concedierilor colective și mai multe cazuri individuale contestate au adus în atenție regulile din Codul muncii privind încetarea contractelor.

Termenul „concediere” a ajuns în topul căutărilor după ce datele publicate în presă arată că peste 10.000 de angajați din România au fost afectați de concedieri colective între ianuarie și finalul lui august, cu aproximativ 25% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, câteva cazuri individuale ajunse în spațiul public au readus în discuție limitele legale ale concedierii.
Ce arată datele despre concedierile colective
Cifra de peste 10.000 de persoane se referă strict la concedierile colective, adică la disponibilizările anunțate de angajatori către autorități. Creșterea de circa un sfert față de anul precedent are loc pe fondul unei economii care încetinește și al măsurilor de reducere a deficitului bugetar, care afectează atât sectorul privat, cât și cel public.
Statisticile nu includ concedierile individuale, care sunt mult mai greu de cuantificat la nivel național. Distribuția exactă pe industrii și județe pentru întregul an urmează să fie confirmată de datele oficiale ale instituțiilor de profil, însă tendința de creștere este deja vizibilă în raportările de până acum.
Cazurile individuale care au atras atenția
Pe lângă cifrele generale, câteva situații concrete au generat dezbatere. La Iași, purtătorul de cuvânt al Primăriei Miroslava a fost demis, iar acesta a deschis un proces la Tribunalul Iași, susținând că a fost vorba de o concediere abuzivă. Instanța urmează să analizeze dacă procedura a respectat legea.
Un alt caz mediatizat este cel al unei asistente medicale concediate după aproape 18 ani de activitate, după ce ar fi lipsit de la o ședință și ar fi semnalat lipsa de personal. Detaliile complete și evoluția situației sunt încă în curs de clarificare, iar poziția oficială a angajatorului se confirmă.
Ce prevede legea
Codul muncii definește concedierea colectivă în funcție de mărimea firmei. Într-o perioadă de 30 de zile, este vorba de:
- cel puțin 10 salariați, la angajatorii cu 20–100 de angajați;
- cel puțin 10% din personal, la cei cu 100–300 de angajați;
- cel puțin 30 de salariați, la cei cu peste 300 de angajați.
Angajatorul trebuie să consulte sindicatul sau reprezentanții salariaților și să notifice inspectoratul teritorial de muncă și agenția de ocupare. Pentru concedierea din motive care nu țin de angajat, preavizul este de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Concedierea disciplinară impune, cu excepția avertismentului, o cercetare disciplinară prealabilă.
Ce drepturi au angajații concediați
Decizia de concediere poate fi contestată în instanță în termen de 45 de zile calendaristice de la comunicare. Dacă judecătorii constată că măsura a fost netemeinică sau nelegală, o anulează, iar angajatorul este obligat să plătească o despăgubire egală cu salariile de care persoana a fost lipsită.
La cererea salariatului, instanța poate dispune și reintegrarea pe postul ocupat anterior. Sarcina de a dovedi legalitatea concedierii revine angajatorului, nu angajatului. De aceea, respectarea pașilor procedurali, de la cercetare la motivarea scrisă a deciziei, este adesea decisivă în procesele de acest tip.
Surse
- ANALIZĂ. Concedieri colective în România: Peste 10.000 de angajați și-au pierdut locurile de muncă de la începutul anului până la final de august, cu 25% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecutEconomedia
- Purtătorul de cuvânt al Primăriei Miroslava a fost demis: proces deschis la Tribunalul Iași pentru concediere abuzivăWikiPress
- Asistentă, concediată după aproape 18 ani pentru că a lipsit de la o ședință și s-a plâns de lipsa personalului. Ce a urmatStirile ProTV
Ți-a fost util? Trimite articolul mai departe.





