Adrian Veştea, Ministrul Dezvoltării, a evidențiat că procesul de implementare a unei reforme administrative în România va fi dificil și că nu se va putea realiza într-un timp scurt. O astfel de reformă necesită schimbări legislative pentru a putea fi pusă în practică.
Guvernul a luat mai multe măsuri economice care au stârnit deja controverse. Vorbim despre creșterea TVA pentru mai multe produse, cum ar fi cafeaua, sau impunerea unor noi taxe pentru alte categorii de firme.
Adrian Veștea, despre reforma administrativă din România
Adrian Veştea a subliniat că există temeri că unele zone sau localități ar putea fi neglijate în ceea ce privește implementarea reformei administrative, ceea ce determină cetățenii să fie reticenți în susținerea unor astfel de inițiative.
În prezent, referendumurile au avut loc doar pentru a separa anumite entități existente, în timp ce lipsă unei deschideri din partea comunităților pentru a susține referendumuri pentru comasarea localităților reprezintă o barieră.
În ceea ce privește structura administrativă, Adrian Veştea a menționat că rămânerea cu 7 regiuni în România ar putea fi dificil de gestionat și că o soluție ar fi reducerea numărului de județe, pentru a crea o reformă administrativă semnificativă. Cu toate acestea, el a argumentat că abordarea trebuie să fie realistă și că este necesar să existe o reformă administrativă adaptată la condițiile actuale, ținând cont și de cerințele Uniunii Europene pentru a asigura finanțare pentru proiecte.
Reforma administrativă în România, eterna dezbatere
Expertul în administrație Sorin Ioniță a subliniat recent că reforma administrativă a României trebuie să aibă ca obiectiv transformarea procesului de luare a deciziilor în regiunile metropolitane și crearea de comune care să ofere servicii îmbunătățite pentru o populație în continuă îmbătrânire. În acest sens, scopul reformei nu ar trebui să se limiteze la reducerea cheltuielilor bugetare.
De-a lungul anilor 2000, subiectul reformei administrative-teritoriale a României, inclusiv reorganizarea comunelor, orașelor și județelor, precum și regionalizarea, a fost un subiect de discuție periodic în spațiul public.
Recent, această temă a revenit în prim-plan, fiind susținută de un apel al Camerei de Comerț și Industrie, care a sugerat că aceasta ar putea contribui la reducerea cheltuielilor bugetare.
În contextul acestor discuții, s-a propus reducerea numărului de județe de la 42 la 15, stabilirea unui prag minim de 5.000 de locuitori pentru comune și de 10.000 de locuitori pentru orașe, conform reprezentanților din mediul de afaceri.
Cu toate acestea, Sorin Ioniță subliniază că, deși discuția despre reorganizarea teritorială este importantă, așteptarea că aceasta va rezolva automat problemele legate de buget este nerealistă. Potrivit președintelui Expert Forum, soluțiile reale trebuie să se axeze pe transformarea modului de luare a deciziilor în regiunile metropolitane și pe crearea unor comune eficiente și bine gestionate, capabile să ofere servicii de calitate populației, în special celei în vârstă.
Astfel, reforma administrativă ar trebui să fie văzută nu doar ca o simplă măsură de reducere a cheltuielilor, ci mai degrabă ca o oportunitate de a îmbunătăți eficiența și calitatea serviciilor publice, contribuind astfel la bunăstarea și dezvoltarea durabilă a comunităților locale.